De mi-ar scrie pe pleoape un mesaj Un semn în somn să văd Să închid ochii și viitorul să-l citesc Oracolul nu dă nimic, nimic ușor de deslușit Și cu răspunsul față în față te uiți și te holbezi Răspuns tu îl pretinzi În el de-ar fi doar adevăr

Se scurge în timp Se diluează și disipă De l-ai apuca Palma ta doar aer sec și lin ar prinde

Eu cred că știu ce vrea să îmi grăiască Pretind a înțelege multe Dar în asta doar speranța îmi șede Ea idee a devenit Adânc speranța s-a sădit și a crescut Copac falnic pe ale cărui ramuri înțelegerea îmi stă Și se apleacă Creangă după creangă Și culeg rod, și cred că îmi grăiește adevărul Oracolul de-ar fi, de nu ar fi doar de al minții Eu cred că știu ce vrea să îmi grăiască Pretind a înțelege multe Și mușc din rod și gust speranță